Impactul microplasticelor asupra creierului. Ce au descoperit oamenii de știință, care sunt pericolele

Microplasticele fac parte din realitatea vieții noastre. Vrem, nu vrem, le găsim peste tot: în apă, mâncare, ceai, pungile cu snacksuri ori pet-urile cu diverse băuturi. Un studiu recent a dezvăluit potențialul impact pe care ele îl pot avea asupra creierului, odată ajunse în el. Iar concluziile nu sunt deloc bune pentru sănătatea acestui organ vital.

Impactul microplasticelor asupra creierului

La ora actuală, trăim, efectiv, înconjurați de plastic: ne îmbrăcăm cu el, comunicăm cu el, mâncăm și bem din el, călătorim în el și tot așa. Doar în 2021, omenirea a produs o cantitate de 390 de milioane de tone de plastic.

Fiecare obiect din acest material înmagazinează mici fragmente cunoscute ca microplastice și nu doar cât timp sunt folosite, ci pe tot parcursul existenței lor, chiar dacă sunt aruncate. Micile bucăți de plastic de găsesc pretutindeni, de la oceane, până în atmosferă și chiar în țesuturile umane, în plămâni și inimă.

Aparatul nostru respirator inhalează în doar o săptămână echivalentul cantității de plastic existentă într-un card bancar, într-un ritm de aproximativ 16,2 de bucățele de microplastic pe oră. Deși nu este încă foarte clar în ce fel ne pot afecta sănătatea, un studiu recent a produs rezultate îngrijorătoare.

O echipă condusă de profesorul Jaime Ross, de la Universitatea din Rhode Island, a vrut să afle mai multe despre modul în care microplasticul se acumulează în creierul mamiferelor, ce inflamații poate produce și potențiala afectare a comportamentului.

Cercetătorii au făcut experiențe cu șoareci, cărora le-au dat apă contaminată cu diferite niveluri de concentrație de microplastice de-a lungul unei perioade de trei săptămâni. Echipa a folosit rozătoare de diferite vârste, pentru a a vedea și dacă efectele variază în funcție de acest aspect.

Ce au descoperit oamenii de știință, care sunt pericolele

Cercetătorii au descoperit o mulțime de probleme la finalul perioadei: inflamații ale creierului și ficatului, niveluri scăzute ale markerilor imunitari, dar și schimbări comportamentale, mai vizibile la șoarecii mai bătrâni. Simptomele dezvoltate de aceștia au fost asemănătoare cu ale oamenilor ce suferă de demență senilă.

„Pentru noi, a fost ceva șocant. Nu am folosit doze mari de microplastice, dar aceste schimbări le-am detectat la scurtă vreme după ce am început experimentul”, a explicat Ross, conducătorul studiului publicat în International Journal of Molecular Sciences.

El a adăugat că rămân o mulțime de întrebări legate de impactul microplasticelor asupra creierului, prin prisma rezultatelor obținute.

„Tendința de a dezvolta inflamații sistemice este mai mărită odată cu îmbătrânire: Poate organismul să scape de ele la fel de simplu cum intră în el? Celulele noastre reacționează diferit la aceste toxine?”, a adăugat profesorul.

Cercetătorii au mai descoperit un lucru îngrijorător: microplasticele sunt capabile să treacă, în mai puțin de două ore, de bariera hemato-encefalică, considerată aproape impenetrabilă, ce protejează creierul mamiferelor.

Odată ajunse în interiorul creierului, Ross sugerează că microplasticele cauzează o scădere a a nivelurilor de celule creierului, numite GFAP (proteină glială acidă fibrilară).

„O astfel de scădere a fost asociată cu fazele de început ale unor boli neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer observată la șoareci, precum și cu depresia. Am fost foarte surprinși să observăm că microplasticele provoacă alterarea semnalelor celulelor GFAP”, a mai adăugat Ross.

Chiar dacă șansele de a scăpa de plasticul tot mai sufocant sunt foarte mici, cercetătorii caută să înțeleagă mai bine felul în care am putea coabita cu el și fără ca acesta să ne afecteze grav sănătatea.